El Kazovszkij

El Kazovszkij cu colecția Dublă Aranyfal – un dușman din zona Romei, 1996

Un înveliș testat, imposibil de evitat,

dacă nu există, cine va spune dacă nu ai niciun cuvânt:

se-hús-se-szellem creatură,

și lăsat fără protecție și fără sprijin.

(El Kazovszkij: Ordinea lucrurilor)

Inaugurare: 2025 septembrie 10 la 20 uur

Deschide: Gergye Krisztián: Hattyú – tânc‑performanță.

Curator: Kozák Gábor

El Kazovszkij (1948-2008) a fost în același timp pictor, designer de scenografie și costum, poet și performer.

În sfârșitul decadelor, opera sa lăsată de urmă a devenit unul dintre cei mai remarcabili artiști figurativi ai epocii. Deși literatura era cea mai apropiață – citând în propriile săi cuvinte „dar și în venele sale continuă limbajul” –, moștenirea sa, construită din genuri radical diferite și din calități esthetică disparate, își lasă amprenta asupra unei intensități create interdisciplinare inevitabile, recunoscută și apreciată de contemporanii săi din cele mai diverse domenii artistice.

În Galeria Naţională Maghiară, expoziţia postumă organizată în perioada 2015-2016-

Umbra supraviețuitorului, cu 30.000 vizitatori, a fost una dintre cele mai populare expoziții individuale.

Dansatoarea El Kazovszkij cu doi tovarăși II., 1982

La finalul anilor „70”, cariera sa de creator a început cu seria de performanțe Dzjan-Panopticum, în care, simultan, se manifestau perspectivele clasice ale picturii și sculpturii, precum și modurile de prezentare performative: conexiunea dintre muzică, text și mișcare (dans, pantomim). În această linie s-au materializat compoziții surrealiste care amintesc de decoruri teatrale și spații pentru interpreți, și aparite-au îngeri, de zeițe sfinte, balerini, bărci de păsări, gradinițe și formaţiuni mumii. În primul rând, ambiția a abordat mitologia clasică, astfel că pe căpăta sa au devenit teme recurente relația personală cu moartea, dorinţa și incompatibilitatea vieţii cotidiene, vulnerabilitatea și nevoile generale de susţinere, care i-au definit întreaga viaţă și l-au urmărit pe toată vremea. Din anii 80 apare în picturile sale ca motiv constant figura câinelui, purtând simultan metafora destinului tragic ca simbol de spirit şi simbolul supravieţuirii ca conștiinţă adosată ceremonios în formă.

El Kazovszkij – nisip deșert, II., 1985

El Kazovszkij trăind mai departe, deși era transgenit, nu-l a realizat în practică.

Pentru viața lui, tema identității de gen cea mai înprietenă și definitorie a fost una care nu a fost doar unui spațiu de intimitate pentru el, ci și punctul de plecare al autoidentificării, iar prin urmare una dintre principalele sale căi artistice. Fluiditatea, dinamismul schimbării rolurilor de gen și tensiunea care se împlețează între corp și suflet – pe lângă respingerea categoriilor binare – s-au concentrat mereu pe căutarea autenticii identități. Unul dintre cele mai viguroase dovezi ale acestui fapt poate fi afirmația din interviul pe care l-a acordat artistului 2005 lui Váradi Júlia: „Nu am spus eu însămi în opoziție față de lume, ci am spus împotriva unii altora.”

Atitudinea sa fără compromisuri, viziunea artistică artistică crudă și radicalismul său lingvistic.

Lucrările sale au fost în mod excepțional autentice, putând să vorbească despre cele mai ascunse dorințe ale oamenilor, despre emoțiile reprimate și temerile lor. Moștenirea sa, peste reprezentarea dramatică intensă a iconografiei tradiționale a corpului și a rolurilor progresiv-erotice atribuite acestora, a subliniat și ...

sztereotípiák kisstílűségére, valamint az identitáskereséshez megkerülhetetlen önértékelés és megingathatatlan öntudat mindenekelőtti fontosságára, amelyek egy művész vagy leendő művész énjének legkisebb építőkockái.

Jelen kiállítás anyaga olyan műgyűjteményekből állt össze, ahol a gyűjtők túlnyomó része személyes, baráti kapcsolatban állt a művésszel. A hatalmas életmű és a Godot Galéria szerény tere között fennálló feszültséget próbáltuk úgy áthidalni, hogy az életmű minél szélesebb spektrumából – időben és műfajilag – szolgálunk merítéssel. Főiskolás korából rézmetszetek és kollázsok, korai lírai művek, a 80-as, 90-es évek kiteljesedése, doboz-mű, installációból kialakított applikációs mű, két darab a Karinthy Szalont megtöltő Fríz I.-ből illetve két darab a művész halála előtt készült összefoglaló sorozatból, a Fríz II.-ből. A mostani bemutatónk különlegessége, hogy valamennyi mű megvásárolható. A tárlaton El Kazovszkij művei mellett a művész szövegeivel is találkozhatunk: a vele készült számtalan interjúból (1987-2008) emeltünk ki részleteket, ahol az őt foglalkoztató sokak által ismert témák mellett megtudhatjuk a véleményét a többek között konceptuális művészetről, a Sex Pistols-ról, a csendről, a halálon túli életről vagy az utazásról.

A kiállítás megtekinthető november 15-ig keddtől péntekig 10 és 14, szombaton 10 és 13 óra között.

Godot Galéria,

Bartók Béla út 11-13.